Cauta pe site:  
     Prima pagină » Instituţii » Consiliul General al Mun. Bucureşti » Dezbatere publică » Proiecte supuse dezbaterii publice Micşorează fontul Măreşte Fontul  
  CONSULTAREA CETĂȚENILOR ȘI A ASCIAȚIILOR LEGAL CONSTITUITE
Primăria Municipiului Bucureşti

B-dul Regina Elisabeta
nr. 47, Sector 5, Bucureşti
telefon: 021.305.55.00
fax: 021.312.00.30
Date contact
Proiect de hotarare privind aprobarea regimului finantarilor nerambursabile alocate de la bugetul local pentru activitati nonprofit de interes local, potrivit Legii nr.350/2005, a " Regulamentului" privind regimul finantarilor nerambursabile alocate de la bugetul local al municipiului Bucuresti pentru activitati nonprofit de interes local, precum si a Modelului de Contract Cadru de Finantare nerambursabila din bugetul local al municipiului Bucuresti a activitatilor nonprofit de interes localTermen:
2016-01-22


De la: Mihnea Florea:2016-01-22 19:43:28
Recomandari #5 din partea Asociatiei MozaiQ si a inca 13 organizatii pentru drepturile omului: Art. 40 Introducerea urmatoarei mentiuni: “ Documentatia de solicitare a finantarii este analizata de catre membri comisiei de evaluare si selectionare in termenul stabilit prin anuntul de participare si va fi notat potrivit criteriilor de evaluare. La lucrarile comisiei de evaluare si selectionare va participa un reprezentant al societatii civile, in calitate de observator. Acesta este desemnat de Primar, in urma consultarii cu societatea civila. “ Motivatie Includerea unui repezentant al societatii civile in procesul de luare a deciziilor de finantare asigura nu doar transparentizarea activitatii Comisiei de evaluare si selectionare, dar si expertiza tehnica necesara selectarii proiectelor in vederea cresterii impactului si a cost-beneficiului.


De la: Mihnea Florea:2016-01-22 19:43:07
Recomandari #4 din partea Asociatiei MozaiQ si a inca 13 organizatii pentru drepturile omului: Art. 30 (1) Introducerea urmatoarelor conditii de ineligibilitate: “ j) solicitantii sunt partidele politice și instituțiile religioase (cultele religioase, asociațiile religioase înființate în baza Legii 489 / 2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor) şi persoanele juridice create de acestea, asociaţiile profesionale, partenerii sociali (sindicate și patronate) şi cooperative distribuitoare de profit. “ Motivatie Organizatiile mentionate activeaza in baza altor legi decat Ordonantei de Gvern nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii si au obiective politice, sociale sau economice specifice domeniului lor de activiate. Pentru a se asigura ca programul finanteaza activitati non-rprofit care sa reflecte in mod transparent interesele locale, recomandam restrangerea sferei de aplicanti eligibili prin restangerea organizatiilor mentionate.


De la: Mihnea Florea:2016-01-22 19:42:12
Recomandari #3 din partea Asociatiei MozaiQ si a inca 13 organizatii pentru drepturile omului: Articolul 11, litera b) Introducerea urmatoarei categorii de proiecte: “- activitati de sprijin precum grupuri de suport si consiliere psiho-sociala pentru persoane discriminate pe criteriul de rasa, etnie, sex, orientare sexuala, dizabilitate, status HIV pozitiv si a celorlalte criterii de discriminare recunoscute de lege“ Motivatie-Adeseori, persoanele ce apartin de comunitatile minoritare au nevoie de servicii specializate experientei lor: servicii suport in limba materna (comunitati etnice, refugiati), personal specializat familiarizat cu problem specifice comunitatii (in special pe criteriul orientarii sexuale, a identitatii de gen), grupuri de tip peer-to-peer, etc. Aceste servicii, esentiale rezolvarii problemelor psiho-sociale ale persoanelor aflate in risc de discriminare, nu se regasesc decat in parte in masurile mentionate in cadrul acestei propuneri. Desi exista oportunitatea de a dezvolta astfel de proiecte in cadrul masurilor ce fac referire la “persoane in dificultate” sau “situatii de dificultate ori vulnerabilitate ce pot duce la marginalizare sau excluziune sociala”, nu exista un consens ori o definitie a acestor persoane ori situatii. De cele mai multe ori, criterial apartenentei la un grup discriminat nu presupune in mod direct si apartenenta la un grup vulenrabil in intelegerea legii, in special privind criteriul orientarii sexuale, a identitatii de gen. Astfel, este oportuna mentionarea specifica a unor servicii special dedicate grupurile cu risc de discriminare din municipiul Bucuresti. Alternativ, recomandam mentionarea specifica in cadrul Regulamentului a grupurilor-tinta urmarite si includerea grupurile cu risc de discriminare, asa cum sunt identificate de in OG nr. 137/2000, art. 2. Mentionam, in plus, ca relevanta grupurilor-tinta este considerat in propunerea actuala criteriu de evaluare, acesta nefiind definit in cadrul regulamentului.


De la: Mihnea Florea:2016-01-22 19:39:04
Recomandari #2 din partea Asociatiei MozaiQ si a inca 13 organizatii pentru drepturile omului: Articolul 11, litera b) Introducerea urmatoarei categorii de proiecte: “ - masuri si actiuni de organizare si dezvoltare comunitara dedicata comunitatilor minoritare pe criteriul de rasa, etnie, sex, orientare sexuala, dizabilitate, status HIV pozitiv si a celorlalte criterii de discriminare recunoscute de lege “ Motivatie In contextul necesitatii unor masuri specifice comunitatilor predispuse la discriminare din Bucuresti, recomandam in plus mentionarea activitatilor de dezvoltare comunitara in cadrul acestei sectiuni, complementara masurilor mentionate la litera b) “Proiecte din domeniu social” Consideram ca limitarea in domeniul social a dezvoltarii comunitare in randul grupurilor minoritare din Bucuresti presupune o abordare limitata a conceptelor de “community development” versus “community building”, ambele traduse in limba romana ca si dezvoltare comunitara insa presupunand activitati diferite. Prin includerea in cadrul sectiuni “Proiecte de educatie civica”, se asigura, in mod complementar actiunii de “community development” specific domeniului social, si activitati de “community building”, specific domeniului civic si activist. Astfel de actiuni presupun consultarea interna a comunitatii minoritare si planificarea de activitati comunitare (“organizare comunitara”).


De la: Mihnea Florea:2016-01-22 19:37:51
Recomandari din partea Asociatiei MozaiQ si a inca 13 organizatii pentru drepturile omului: Articolul 11, litera a) Introducerea urmatoarei categorii de proiecte: " - combaterea formelor de discriminare pe criteriul de rasa, etnie, sex, orientare sexuala, identitate de gen, dizabilitate, status HIV pozitiv si a celorlalte criterii de discriminare recunoscute de lege “ Motivatie Categoria de proiecte “Proiecte de educatie civica”, in forma sa actuala, mentioneaza numai realizarea de campanii de constientizare privind drepturile omului. Desi necesare, campaniile de constientizare nu au capacitatea de a rezolva sustenabil problemele de care se lovesc grupurile cu risc dediscriminare din Bucuresti (comunitati etnice, comunitatea persoanelor cu dizabilitati, comunitatea LGBT, comunitatea persoanelor infectate cu status HIV pozitiv, etc.). Consideram oportuna existenta de masuri complementare acestei actiuni care sa capaciteze comunitatile minoritare sa actioneze in nume propriu in vederea ameliorarii realitatilor de discriminare specifice unui municipiu precum Bucuresti. In plus, prin utilizarea termenului de “drepturile omului” in sens larg se poate pierde din vedere apararea drepturilor comunitatilor minoritare, Prin mentionarea combaterii discriminarii, se asigura corelarea cu aceste drepturi fundamentale (la educatie, familie, munca, etc.) in contextul grupurilor cu risc de discriminare mentionare.


De la: Melania Coman:2016-01-20 10:02:18
Comentarii privind proiectul de Regulament: 1. nu se precizeaza suma minima si suma maxima ce poate fi solicitata 2. nu se precizeaza cuantumul contributiei proprii (10%? 20%?) 3. nu ati facut referire - si poate ar fi bine - la directiile strategice / prioritare ale strategiei municipiului, pentru a evidentia mai bine de ce ati selectat tematicile de la art. 11. 4. La art. 26, lit d - puteti solicita dovada existentei finantarii proprii la semnarea contractului si nu la depunerea proiectului. Alternativ, va rugam sa explicitati documentele justificative. 5. Nu am identificat nici o referire la procedura de solutionare a contestatiilor, respectiv la contestatii.


De la: Alexandra Bogdan:2016-01-14 20:41:15
1. detalierea tipurilor de solicitanți eligibili ( există limitare locală, instituțiile educaționale pot aplica?) 2. Anexa 4 CV-Manager de proiect. Propunerea ar fi ca acesta sa urmareasca modelul europass (https://europass.cedefop.europa.eu/ro/documents/curriculum-vitae). Totodată, datele de indentificare nu sunt necesare in cadrul CV-ului, acestuia putandu-i fi anexat o copie de pe CI-ul managerului de proiect. 3. Anexa 5 Bugetul– Contribuția beneficiaurului. Este irelevant care este ponderea sumelor venite din contribuția proprie/donații/sponsorizări . 4. Există o inadvertenta intre documente privind contribuția în natură. Se specifică în anexa 6 faptul că orice contribuție în natură nu se acceptă, de ce este nevoie de detalierea contrinuției în natură ( capacitatea tehnică se evaluează prin raportare la alte activități realizate de aplicant în trecut si a indicatorilor punctului 4.2.2 din formularul cerereii de finantare - angajati, colaboratori si voluntari, capacitatea resurselor umane se evalueaza prin prisma CV-ului). În anexa 10, însă se cere din nou detalierea contribuției beneficiarului ( financiară, materială și umană - ultimele două făcând parte din conceptul contribuției în natură) 5. Numerotarea greșită categoriilor din Formularul cererii de finanțare : 2. Rezultate preconizate și 3. Bugetul proiectului 6 . I.4.3 Finanțări nerambursabile, contracte și împrumuturi - propunem eliminare termenului de contracte ( prea generic si deja înglobat în celelalte două sintagme: finanțări nerambursabile și împrumuturi 7. Anexa 6. cheltuieli eligibile:Premiile se acordă în obiecte, onorarii pentru artiști ( în baza contractului a selecției de oferte și a facturii fiscale)cele doua categorii trebuie despărțite, iar pentru onorariile artiștilor cred că mai o notă justificativă pentru selecția acestora ar fi mai corectă, iar factura fiscală să poată fi înlocuită cu ordin de plată/stat de plată conf. Art 57 din regulament.Alexandra Bogdan,O Șansă pentru Viitor


De la: Adrian Bălteanu:2016-01-13 00:38:27
Art. 32: Comisia de evaluare este formată din 7 membri, dintre care 4 sînt Consilieri Generali ai Municipiului București și 3 persoane din cadrul executivului. Poate o soluție mai bună ar fi să se apeleze la un juriu de specialiști, indiferent de apartenența lor care cel puțin să trieze proiectele, dacă nu alege lista finală. Consilierii pot selecta din cele mai valoroase proiecte. O altă variantă este apelarea la ARCUB, organism specializat al PMB, cu experiență în acordarea de finanțări proiectelor culturale.


De la: Adrian Bălteanu:2016-01-13 00:30:50
La art. 11, lit. c din proiect se poate adăuga "salvgardarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural imobil" și "promovarea calității în arhitectură și amenajarea spațiului public", iar la acțiunile eligibile pot fi menționate: "workshop-uri meserii tradiţionale specifice lucrărilor de restaurare a clădirilor, realizarea de studii pentru clasarea în Lista Monumentelor Istorice, acțiuni de repertoriere și mediatizare a valorilor arhitecturale, urbanistice și peisagistice ale unei zone". (Și cadrul construit face parte din domeniul mediu.)


De la: Iulian Canov:2016-01-12 13:42:14
O propunere mai generală, pentru departamentul IT: Ar fi mai practic daca eliminați restricția de 2000 de caractere. Sau urcați limita de caractere măcar la 6000 - 8000. O zi bună.


De la: Iulian Canov:2016-01-12 13:37:31
Bună ziua, Felicitări pentru o inițiativă foarte bună! Avem o serie de observații privind textul actual. Majoritatea sînt similare cu cele ale Sabinei Baciu. Din lipsă de spațiu, nu le mai detaliem pe toate: Nu este prevăzut (încă) un buget pentru această direcție de finanțare. Nu apare un plafon maxim (nici minim) de finanțare per proiect. Ar fi utilă o astfel de prevedere. - Art 9: "Nu intra sub incidenta acestei proceduri de finantare proiectele care: au ca obiect sustinerea pe termen lung a unor servicii de interes public" - fondurile alocate sunt tocmai pentru proiecte destinate comunității bucureștene (deci de interes public?). Spre exemplu, categoria "proiectele de educatie civică" finanțează de fapt, servicii de interes public. De altfel, este neclară si excluderea susținerii pe termen lung a acestor proiecte. Se limitează mult sustenabilitatea demersului. - Art 9: Se referă la situații care nu se încadrează în condițiile acestei finanțări, iar ultimul alineat se referă la asocieri între diferite ONG. Este neclar. - Art 26, punctul d: Propunem schimbarea cu declarație pe propria răspundere. În majoritatea finanțărilor similare este suficientă o declarație pe propria răspundere privind sursele proprii de finantare. - ANEXA 6: Costurile administrative (chirie sediu și utilitati), ar trebui să fie eligibile (și sunt în cele mai multe tipuri de finanțări); cu atât mai mult dacă proiectul respectiv se desfășoară în sediul beneficiarului (dar bănuiesc că în acest caz se poate bugeta o chirie pentru săli de activitati - eligibilă acum). - Model contract de finanțare: Termenele pentru acțiuni similare sunt exprimate uneori in zile lucrătoare, alteori în zile (calendaristice?). Pentru claritate, propunem ca toate termenele să fie exprimate în zile lucrătoare. - Model contract de finanțare, cap X, art 25: menționare cadru legislativ. Si erată posibilă "diseminare".


De la: Iulian Canov:2016-01-12 13:37:09
Bună ziua, Felicitări pentru o inițiativă foarte bună! Avem o serie de observații privind textul actual. Majoritatea sînt similare cu cele ale Sabinei Baciu. Din lipsă de spațiu, nu le mai detaliem pe toate: Nu este prevăzut (încă) un buget pentru această direcție de finanțare. Nu apare un plafon maxim (nici minim) de finanțare per proiect. Ar fi utilă o astfel de prevedere. - Art 9: "Nu intra sub incidenta acestei proceduri de finantare proiectele care: au ca obiect sustinerea pe termen lung a unor servicii de interes public" - fondurile alocate sunt tocmai pentru proiecte destinate comunității bucureștene (deci de interes public?). Spre exemplu, categoria "proiectele de educatie civică" finanțează de fapt, servicii de interes public. De altfel, este neclară si excluderea susținerii pe termen lung a acestor proiecte. Se limitează mult sustenabilitatea demersului. - Art 9: Se referă la situații care nu se încadrează în condițiile acestei finanțări, iar ultimul alineat se referă la asocieri între diferite ONG. Este neclar. - Art 26, punctul d: Propunem schimbarea cu declarație pe propria răspundere. În majoritatea finanțărilor similare este suficientă o declarație pe propria răspundere privind sursele proprii de finantare. - ANEXA 6: Costurile administrative (chirie sediu și utilitati), ar trebui să fie eligibile (și sunt în cele mai multe tipuri de finanțări); cu atât mai mult dacă proiectul respectiv se desfășoară în sediul beneficiarului (dar bănuiesc că în acest caz se poate bugeta o chirie pentru săli de activitati - eligibilă acum). - Model contract de finanțare: Termenele pentru acțiuni similare sunt exprimate uneori in zile lucrătoare, alteori în zile (calendaristice?). Pentru claritate, propunem ca toate termenele să fie exprimate în zile lucrătoare. - Model contract de finanțare, cap X, art 25: menționare cadru legislativ. Si erată posibilă "diseminare".


De la: Raluca Iacob:2016-01-11 13:56:33
Bună ziua, În legătură cu prevederile articolul 17, conform căruia "finanțarea acordată de municipiul București în baza prezentului regulament nu va putea fi folosită pentru acoperirea de către solicitant a co-finanțării sale într-un proiect cu finanțare publică românească (guvernamentală sau locală) sau din bugetul UE, Băncii Mondiale etc", consider că această limitare trebuie eliminată. Solicitanții ONGuri care reușesc să câștige finanțări europene sau guvernamentale aduc cu siguranță valoare adăugată inițiativei de interes local finanțată de PMB. În plus, unele dintre aceste finanțări europene permit și chiar încurajează atrangerea de fonduri publice locale (de exemplu UE sau Fondurile SEE), aceasta dovedind relevanța proiectului pentru autoritatea locală. Este o dovadă de adaptare și armonizare a priorităților politicilor publice locale și celor europene cu aplicabilitate efectivă, în proiecte efective. Nu există impedimente legale pentru a permite asigurarea cofinanțării din fonduri europene pentru proiecte cu fonduri nerambursabile locale și invers, considerarea drept cofinanțare a acest fonduri pentru proiectele cu fonduri europene. Vă rog să luați în calcul aceste prevederi, care altfel riscă să penalizeze exact acei operatorii activi și dornici să realizeze proiecte ancorate în multiple niveluri de guvernanță și finanțare: european, național, județean și local. Cu stimă, Raluca Iacob-Pop (Asociația MetruCub - resurse pentru cultură, www.m3culture.ro)


De la: Marian Ivan:2016-01-11 10:57:28
Observatii la Proiectul de hotarare privind aprobarea regimului finantarilor nerambursabile alocate de la bugetul local pentru activitati nonprofit de interes local 1. Comisia de evaluare sa fie constituita din reprezentanti ai unor ONG-uri (o treime), prin consultarea publica a acestora si din cetateni (o treime), prin tragere la sorti. Deoarece este vorba de finantarea unor activitati de interes local, este normal ca cetatenii si asociatiile sa fie reprezentate in aceasta comisie de evaluare. Legea nu pune vreun fel de restricite pentru aplicarea solicitarii de mai sus. 2. Suma maxima atribuita unui proiect trebuie sa fie de maxim 1/20. Legea vorbeste despre o limita maxima de 1/3, dar in cazul Bucurestiului, unde societatea civila este foarte activa, aceasta limita este mult prea mare, comparativ cu numarul de proiecte care ar putea fi finantat. De aceea solicitam reducerea limitei de finantare la maxim 1/20 din totalul fondurilor publice. 3. Legea permite cetatenilor sa depuna cereri de finantare.


De la: Marian Ivan:2016-01-11 10:48:18
Observatii la Proiectul de hotarare privind aprobarea regimului finantarilor nerambursabile alocate de la bugetul local pentru activitati nonprofit de interes local 1. Comisia de evaluare sa fie constituita din reprezentanti ai unor ONG-uri (o treime), prin consultarea publica a acestora si din cetateni (o treime), prin tragere la sorti. Deoarece este vorba de finantarea unor activitati de interes local, este normal ca cetatenii si asociatiile sa fie reprezentate in aceasta comisie de evaluare. Legea nu pune vreun fel de restricite pentru aplicarea solicitarii de mai sus. 2. Suma maxima atribuita unui proiect trebuie sa fie de maxim 1/20. Legea vorbeste despre o limita maxima de 1/3, dar in cazul Bucurestiului, unde societatea civila este foarte activa, aceasta limita este mult prea mare, comparativ cu numarul de proiecte care ar putea fi finantat. De aceea solicitam reducerea limitei de finantare la maxim 1/20 din totalul fondurilor publice. 3. Legea permite cetatenilor sa depuna cereri de finantare.


De la: Sabina Baciu:2016-01-08 14:09:25
Din punctul nostru de vedere limitarea activităților la cele cu titlu de gratuitate limitează mult sustenabilitatea proiectului, iar produsele și serviciile oferite gratuit în cadrul acestor proiecte reprezintă concurență neloială față de alte organizații care oferă aceleași tipuri de produse și servicii – un exemplu elocvent este situația training-urilor gratuite prin programul POSDRU care au scos de pe piață furnizori de servicii de training care nu au mai putut concura. În plus credem că toate organizațiile trebuie încurajate să gândească antreprenorial și sustenabil, astfel încât să poată continua proiectele și programele și după terminarea finanțării publice. anexa 6 – categorii de cheltuieli neeligibile În cele mai multe finanțări cheltuielile administrative pot reprezenta un procent de aprox. 10% din bugetul total, căci fiecare organizație are cheltuieli cu sediul, internet, telefoane – iar aceste facilități sunt esențiale pentru bunul management al unui proiect. anexa 6 – categorii de cheltuieli neeligibile Aici este menționată contribuția în natură ca fiind neeligibilă, însă în anexa 10 pct. II contribuția umană este menționată ca o posibilitate de cofinanțare. Este neclară distincția. Anexa II, capitolul III, art.5, pct.g) Este neclar la ce se referă cu „a nu face publice informații și rezultate ale serviciilor executate fără consimțământul scris al Autorității Contractante” - nu este vorba aici despre activitatea de a comunica proiectul în sine? Anexa II, capitolul X, art. 25 Ar fi util de menționat care sunt acestea


De la: Sabina Baciu:2016-01-08 14:08:51
Art.26, punctul d) Este dificil pentru cele mai multe ONG-uri să ofere acest document înainte de a afla dacă proiectul este câștigător sau nu – în afară de sursele proprii care pot fi angajate pentru co-finanțare, celelalte tipuri de finanțare depind de selecția proiectului ca fiind câștigător sau nu. De aceea credem că o declarație pe proprie răspundere este suficientă în această fază. Art.57 Pentru cheltuielile administrative și ocazionale până în 100 de euro nu este suficient bonul fiscal (fără factură)? Este neclar din textul articolului, iar dacă este nevoie de factură pentru fiecare achiziție aceasta ar putea îngreuna procesul de achiziție al unor consumabile și bunuri mici. Anexa 1 – Formular cerere finanțare – pct. 2.3 Sugerăm folosirea termenului de Comunicare în loc de Mediatizare, pentru a include mai multe elemente (ex. strategii de PR) Art.2; anexa 6 – categorii de cheltuieli neeligibile Este nevoie de o explicitare mai clară a activităților generatoare de profit. Astfel, de exemplu dacă în cadrul proiectului să zicem că se organizează un eveniment cultural (concert, piesă de teatru) sau se organizează un training beneficiarul trebuie să aibă dreptul de a vinde bilete la aceste evenimente – suma rezultată din această activitate ar trebui să poate fi folosită pentru co-finanțare. De exemplu la programul european Europa Creativă cofinanțarea poate fi adusă de parteneri și pe parcursul implementării proiectului, din surse proprii sau atrase (alte finanțări, sponsorizări, donații, crowdfunding). Proiectele pot genera profit (vânzări de bilete, taxe de participare, etc.), însă acesta trebuie reinvestit până la finalul perioadei de implementare, scăzând din cofinanțarea partenerilor - http://www.europa-creativa.eu/linii-de-finantare_doc_30_proiecte-de-cooperare_pg_0.htm


De la: Sabina Baciu:2016-01-08 14:08:02
Observatii din partea asociației ORICUM cu privire la Proiectul de hotărâre privind aprobarea regimului finanțărilor nerambursabile alocate de la bugetul local pentru activități nonprofit de interes local, potrivit Legii nr.350/2005, a " Regulamentului" privind regimul finanțărilor nerambursabile alocate de la bugetul local al municipiului București pentru activități nonprofit de interes local, precum și a Modelului de Contract Cadru de Finanțare nerambursabilă din bugetul local al municipiului București a activităților nonprofit de interes local Art.17 – Întrucât multe ONG-uri apelează la finanțări europene care cer, desigur, partea lor de co-finanțare, acest fond de finanțări nerambursabile din bugetul local ar putea fi un instrument extrem de util pentru ONG-uri de a acoperi co-finanțarea pentru proiecte europene. De altfel pentru a asigura această parte de co-finanțare majoritatea organizațiilor apelează la sponsorizări și donații – aceastea sunt însă niște surse foarte instabile de finanțare, care fluctuează de la an la an și pe care nu te poți baza pentru a asigura această co-finanțare. De asemenea deseori finanțarea privată nu respectă regulile pentru a deveni eligibilă pentru co-finanțare (de exemplu atunci când o firmă privată se oferă să preia o linie bugetară dintr-un proiect, acesta nu este eligibil ca și co-finanțare, căci costul trebuie facturat cu datele organizației beneficiare, și nu cu datele unei alte firme). De aceea finanțarea din bugetul local poate fi una dintre cele mai sigure și utile surse pentru co-finanțare.În plus ONG-urile sunt astfel încurajate să acceseze mai multe tipuri de fonduri și să își diversifice sursele de finanțare – excluzând, desigur, dubla finanțare.


De la: Sinziana Dobre:2016-01-08 13:14:29
Buna ziua, Excelenta initiativa. Am avea mai multe sugestii de facut, care nu incap in 2000 de caractere - la ce adresa de email sa le trimitem? Multumesc.


De la: Raluca Munteanu:2016-01-04 11:11:40
Ar trebui luat în considerare o formă prin care pot accesa aceste finanțări și asociațile de proprietari care au nevoie de studii, consuștanță și proiecte pentru reabilitarea clădirilor, consolidare, regenerarea spațiului public, integrarea sociala, revitalizarea țesutului comunitar. Proiectul nu conține informații despre cum sunt monitorizarea roiectele și impactul acestora.



** Puteti trimite mesaje si la adresa de e-Mail proiecte.supuse.dezbaterii.publice@pmb.ro, specificând în câmpul SUBIECT numărul Proiectului la care faceţi referire.
 
Primaria municipiului Bucuresti © 1996 - 2017